Cuptor de ceramica pe gaz

Sunt din ce in ce mai multe persoane interesate de a practica olaritul la nivel de hobby si nu numai, insa nu stiu de unde sa inceapa. Sigur ca un curs de olarit ajuta foarte mult si permite o intelegere mai buna a mestesugului, a uneltelor necesare si costurilor aferente. Workshop-urile pe care le tin in Bucuresti precum si cursurile de la atelierul meu din Iasi sunt locurile unde putem vorbi pe indelete, lamuri diverse aspecte, lucra la roata sau folosi diverse tehnici de modelaj.  Pentru a merge apoi mai departe in practica olaritului sunt necesare in principal 2 lucruri: roata si cuptorul. Rotile se pot cumpara de la magazine specializate, de la noi din tara sau din alte tari (e putin mai ieftin din afara), sau se pot confectiona (cazul rotilor mecanice actionate de picior). Cuptoarele - la fel, insa ele sunt foarte scumpe, in special cele electrice. Cei mai multi au indoieli legate de practica mestesugului si se intreaba daca se merita sa dea atat de multi bani, nestiind daca se vor tine de olarit, vor avea timpul sau spatiul necesar etc.

O solutie foarte buna pentru inceput si nu numai este un cuptor improvizat care foloseste ca si combustibil gazul. Multi se sperie cand aud GAZ, insa, credeti-ma, nu e nimic de speriat. Oricine poate sa-si construiasca un astfel de cuptor si oricine poate sa foloseasca o butelie cu gaz. Am sa incerc sa explic cat mai clar toti pasii pentru a va construi un astfel de cuptor. Daca aveti nelamuriri, nu ezitati sa-mi scrieti sau sa ma sunati, mi-ar face placere sa stiu ca sunteti interesati sa construiti un cuptor si luati olaritul in serios. E un mestesug foarte placut care va da satisfactie, va relaxeaza si in timp poate sa devina o sursa de venit.

De ce aveti nevoie:
1. Un butoi mare de metal. De obicei aceste butoaie sunt pentru ulei industrial si le gasiti goale pe la diverse firme, cred totusi ca la tara (in afara orasului) aveti sanse mai mari sa dati peste unul.
2. Saltea de fibre ceramice. Este asemanatoare la consistenta cu vata de sticla bazaltica. 
3. Adeziv special pentru salteaua de fibre ceramice.
4. Caramizi de samota.
5. Placi si suporturi refractare. Ele devin rafturile pe care asezam ceramica in cuptor. 
6. Butelie si arzator. Gazul propan sau GPL este mult mai bun decat gazul butan pe care il gasiti in mod normal in buteliile de la benzinarii. Nu ingheata iarna si are putere calorica mai mare. La comanda, Petrom-ul de exemplu are butelii speciale incarcate cu GPL. 
7. Elemente prefabricate de cos din caramida rosie (sau semi-samota).
8. Conuri de temperatura.

Butoiul se taie la aprox. o treime de partea superioara, aceasta devenind capacul. Apoi se aplica adezivul pe peretii butoiului (dupa ce butoiul a fost bine curatat in interior) si se aplica salteaua de fibre ceramice. Aceasta se taie cu cutter-ul la dimensiunile necesare. In partea de jos se fac cele doua gauri (vezi poza), printr-o gaura intra arzatorul in cuptor si printr-o gaura iese flacara afara, prin elementele de cos.

In afara de aceste 2 gauri eu am mai facut o gaura, lateral, langa gaura pentru arzator, pentru a permite oxigenului sa intre in cuptor.
Putin mai sus, la nivelul raftului al doilea, am mai facut o gaura mica unde introduc o sonda pentru masurarea temperaturii. In lipsa acestui termomentru digital (care costa vreo 1.000 lei), se introduc in cuptor conuri de temperatura. Gaura la acest nivel se face putin mai mare, astfel incat sa ne putem uita din cand in cand in cuptor pentru a vedea conul. In momentul in care conul de temperatura s-a indoit inseamna ca am atins temperatura necesara si putem inchide butelia de gaz.
Nu e chiar atat de greu pe cat poate parea, daca va faceti un astfel de cuptor si faceti o prima ardere o sa intelegeti exact despre ce este vorba. 
Sunt mai multe variante de cuptor folosind acest butoi. In el se poate arde ceramica folosind tehnica raku, se poate face prima ardere (biscuirea) sau se pot arde vase smaltuite. Eu am ajuns la aceasta varianta care functioneaza perfect pentru mine dupa ce am incercat mai multe variante, mai multe tipuri de arzatoare, am facut multe gauri in butoi etc. Ceea ce este important este ca temperatura sa fie cat mai egala in cuptor, la unele variante aveam diferenta de temperatura de pana la 100 de grade in partea de sus a cuptorului fata de partea de jos. Acum am o diferenta de maxim 10 grade, ating temperatura de 1000 de grade in mai putin de 3 ore si o butelie de gaz imi ajunge pentru 5-6 arderi.
Spor la treaba!

Cateva surse pentru materiale refractare: Interceram, Refrarom